1. Nu le am cu politica, nu le-am avut niciodata…dar intamplarea a facut sa ajung la o cina cu Neculai Ontanu. Cina era in cinstea tinerilor care il sustin pe domnul primar..tinerii erau mici, negrii, cu parul sculat, cu D&G scris cu strasuri pe piept, pantaloni albi…si bineinteles, accesoriul suprem : o domnisoara priponita in sandale prost cusute, cu ciorapi mosteniti de la mama. Toata gasca era poleita in aur si toate manutele au fost suuuuuuuuuuuuuus in momentul in care a „inceput distractia” cu faimosul Orlando, din trupa lui Florin Salam. Aperitivul mi-a stat in gat asa ca le-am luat pe responsabilele acelei cine „super bengoase”, moi non jambon si este, are, poate sa manance chiftelute si am zburat deasupra unui cuib de..”pasari rapitoare” (nu de alta, dar parca asta canta in momentul iesirii noastre din peisaj)

2. Imi cer scuze anticipat, dar de maine, timp de o saptamana o sa dispar din blogosfera. Sunt foarte entuziasmata pentru tot ce ma asteapta saptamana asta, o sa va povestesc mai multe la intoarcere. Sa fiti cuminti, sa va jucati frumos, sa nu imi murdariti viata in bule si sa ma asteptati cu prajituri, cafea si barfe in camera de tortura, cu muzici de corzon prin linkoteca si cu pareri la orice post va pofteste inima. Until then my friends, i must bid my adieu…