Draga Diana,
In primul rand, nu …nu ai innebunit, pentru ca nu un semn de dementa sa iti scrii chiar tie. Trecand peste aceasta paranteza, ajung la subiectul acestei scrisori.
Imi doresc sa citesc asta in ziua in care voi implini 30 ani. Imi doresc sa fie un 15 iunie cu soare din belsug, pe la vreo 34 de grade celsius…sa adie putin….briza. Briza, pentru ca as vrea sa fiu pe plaja. Daca se poate, undeva pe Coasta de Azur, intr-un concediu la prietenii de acolo.(Voi printa aceasta scrisoare, ca sa ma asigur ca o voi avea in permanenta in geanta, inclusiv peste 10 ani de zile) As vrea sa ma trezesc odihnita, sa ma intind in patul cu asternuturi albe. As vrea sa se intinda si el, si sa ma acopere cu mana dreapta si sa ma traga in spre el, sa ma stranga in brate si sa ma sarute pe obraz(pentru ca saruturile pe frunte sunt prea triste…prea „de despartire”). As vrea sa mai stam asa in pat, inghesuiti unul intr-altul, sa mai motaim…pana cand soarele m-ar trezi de-a binelea. Camera ar fi de un alb imaculat…cu peretii zgrumturosi, tipic pentru casele stil mediteranean. M-as da jos din pat si as simti podelele reci…as lipai incet, sa nu il trezesc…pana pe terasa. Flori multicolore, cer senin, marea linistita… Prietenii, chicotind jos,langa piscina…Buna dimineata, la 30 ani! Sunt fericita!
„maaaami, maaaaami!!!!!!!”
„da, Luca…ce e, mami?”
„hai afaaara!!!”
Ar creste inima in mine de bucurie. Peste cateva zile ar fi si ziua sulfetelului meu…Luca, baietelul nostru de 2 anisori. M-as uita la el cum se urca pe pat si incepe sa topaie, pana il trezeste pe el. S-ar juca putin, Luca ar zbughi-o la joaca…iar el ar veni langa mine, printre perdele…sa-mi sopteasca „la multi ani”.
„Vezi? Ti-am spus ca o sa fie bine…Esti fericita,nu?”
„Sunt. Sunt mai fericita decat credeam vreodata ca o as fiu. Si cu tine nici nu imi e teama sa o spun.”
Am bea jos o cafeluta, am trandavi la soare…Telefonul ar suna intruna…”la multi aaaani!!!” Ai mei ar veni cu telefonul cel mai emotionant si probabil ca as plange. De fericire. As stii ce post bun am acasa, ce familie frumoasa, cati prieteni buni… La 30 ani, sa nu-ti lipseasca nimic…mare lucru!
Asa ca sper, macar in punctele esentiale sa mi se indeplineasca visul. Sper sa fiu iubita, sa iubesc, sa am un copil, sa fiu cu prietenii, sa imi aud macar la telefon parintii…Coasta de Azur e mai putin importanta…la fel si piscina. Esti fericita?
P.S.
Sper ca ai avut grija sa-ti pastrezi prietenii aproape. Astia pe care i-ai avut la 20. Pentru ca sincer, cred ca sunt singurii care ar fi meritat sa ramana langa tine. Mai sper ca ai fost fata desteapta si ca nu ti-ai mai pierdut mintile cand nu era cazul. Mai sper ca ai invatat ceva la facultatea aia, ca nu ai facut-o degeaba. Mai sper ca bunicii tai au trait sa se vada strabunici. Toti 4. Mai sper ca ai avut o nunta asa cum ai visat-o la 20 de ani…si sper ca a fost cea mai frumoasa zi din viata ta….si asta numai datorita LUI. Sper ca ti-e bine si ca nu-ti lipseste nimic.
52 comentarii
Comments feed for this article
septembrie 14, 2007 la 8:24 pm
blogoflender
ce te faci daca apare Miruna de 5 anisoir, „mami, mamiiii….Luca ma trage de codite, pot sa l bat?” 😀
septembrie 14, 2007 la 8:25 pm
notalent369
vaaaaai..si mai si…
dar hai,e ziua mea..sa se duca la „Tati”…ca „mami” doarme mai mult azi.nah!
septembrie 14, 2007 la 9:09 pm
blogoflender
:)) bine mami…si la multi ani, pupi 😀
septembrie 14, 2007 la 9:45 pm
baghy
la asta nu am nimic de comentat.e prea fain sa-l stric eu cu un comentariu de prost gust
septembrie 15, 2007 la 12:52 am
sandra
da.perfect.cat de mult crezi in ea,in scrisoare? cat de mult speri? muuullttt, asta sa fie raspunsul.cu trei zile inainte ce-o sa faci? cred ca tot pe plaja, dar ma suni pe mine. eu ma mai gandesc unde o sa fiu atunci :))
septembrie 15, 2007 la 6:42 am
julie
bah…mie mi-or dat lacrimile
septembrie 15, 2007 la 7:29 am
notalent369
baghy…mersi
sandra…ba,mie mi-e greu sa-ti zic asa…o sa trebuiasca sa ma obisnuiesc.poate in excursia aia prin europa,cu trenu 😛 .vezi unde o sa fi pe atunci…si let me know.ca poate ne intalnim pe undeva.oricum, la cum am ajuns sa ne revedem dupa atata timp, eu nu m-as mira sa fi si tu pe la piscina,jos, in dimineata aia.
julie…hai maaaaa!ce naiba!stiam ca-s siropoasa…da nu credeam ca esti si tu 🙂
septembrie 15, 2007 la 8:12 am
moi non plus
sper ca atunci sa mai luam un cafecito (cum ii spui tu) impreuna, cu cornulete à la française si sa ma joc si eu cu Luca iar fetita mea sa te intrebe „tanti Diana imi dai si mie cercelusii tai?” >:D<
septembrie 15, 2007 la 8:14 am
notalent369
atat ii trebuie,sa-mi zica „Tanti” in ziua in care fac 30 ani! ti-o bat de nu se vede!copiii…toti copiii o sa-mi zica mereu diana!mereu!got it????
>:D< siempre con el cafecito 😉
septembrie 15, 2007 la 8:21 am
moi non plus
=))…hahahahaha….vai ce violenta esti…talentato las ca o sa se bata copiii intre ei..parca vad cum se ciondanesc pe o lopatica cand construiesc castele de nisip
septembrie 15, 2007 la 8:22 am
Iulian
poate fi doar lipsa de somn ce mi-a anulat ratiunea, insa are un iz vag de testament. nu genul acela definitiv care va fi citit dupa ce vei fi cenusa, ci genul acela pe care il scrii intr-o anumita perioada a vietii tale in care te-ai decis sa (incerci macar) sa evoluezi si vrei sa iei cu tine cat mai multe amintiri si reminders pentru mai tarziu cand tumultul vietii nu iti va mai ingadui reverii spontane. e vie. imi place. nu uita sa o uzi frecvent cu apa gandirii. nu-ti lasa imaginea viitorului (poate perfect) sa devina chiar si pentru tine o simpla copilarie.
ma inclin.
septembrie 15, 2007 la 8:22 am
notalent369
draga…te rog frumos…o sa avem cei mai cuminti copii ever.si in plus, o sa aiba fiecare lopatica lui…
ai vazut cum m-am eschivat cu asta? 😉
septembrie 15, 2007 la 8:24 am
notalent369
iulian…tu te inclini, eu rosesc.
septembrie 15, 2007 la 8:27 am
moi non plus
talentatooo..fug acu..u know…botez,nunta…sa ne vedem cu bine si la evenimentele astea pana la lopatele…iar pana atunci, vezi next week ce program iti faci ca io ma aproprii vertiginos de varsta din scrisoare:*
septembrie 15, 2007 la 9:59 am
Danutz
Diana,
de multe ori nu am prea multe de spus. dar un text ca asta poate sa înrâurească in cuvinte nesfarsite si un mut din nastere. ma surprinzi inca o data desi am spus-o de multe ori ca nimic din lumea asta nu va mai putea sa o faca.
luca… da. exceptional. o sa fie un luca si o sa aiba si o surioara neaparat, optional mai multe. Si o sa fie destul de puternic sa va sustina pe toate. poate o sa fie singurul barbat caruia va merita sa ii acorzi toata iubirea si increderea ta. si te rog sa ma crezi ca nu o sa fii vreodata dezamagita de el.
eu iti doresc din toata inima sa ti se implineasca tot ce ai scris aici plus tot binele pe care nu il poti cuprinde cu imaginatia astazi.
Felicitari si reverente adanci. Mi-ai inseninat ziua. Definitiv.
septembrie 15, 2007 la 11:45 am
Eat dirt!
Cacatu’ tot cacat ramane. Sa nu borasc pe blogu’ fetei ca tot vad ca ai santajat-o cu ceva.
septembrie 15, 2007 la 12:11 pm
notalent369
hahah…multumesc ptr decenta;)
nu,nu cedez santajului.
nice blog…cred ca ajungi la blogrollu meu
septembrie 15, 2007 la 12:12 pm
Iulian
oscilez intre a-ti accepta dreptul la replica si la exprimare libera si in a te ruga sa pastram pe undeva limitele unei minime decente. are rost sa-mi mai bat capul? eventual de al tau?
septembrie 15, 2007 la 12:13 pm
notalent369
da-i.de al meu.da-i tare.
dar de acum incolo se va pastra un minimum de decenta.corect.
septembrie 15, 2007 la 12:35 pm
Iulian
notalent, in comm-ul de mai sus incercam sa „dialoghez” cu eat dirt. sper sa nu fi fost inteles gresit de catre tine.
septembrie 15, 2007 la 12:36 pm
peculiarme
Ce ureche urata are tipa din poza… 😀
septembrie 15, 2007 la 12:36 pm
notalent369
🙂 it’s all good.
septembrie 15, 2007 la 12:36 pm
notalent369
hahahah..peculiarme…dar ce gropita frumoasa:P
septembrie 15, 2007 la 12:52 pm
peculiarme
Eu n-am putut trece de ureche… 🙂
septembrie 15, 2007 la 5:15 pm
Doru Oprisan
Luca ? geeez :)))
septembrie 15, 2007 la 7:02 pm
notalent369
lucaaaa ;;)
septembrie 15, 2007 la 10:20 pm
julie
ureke? ce-s cu bobitele alea pe fata lu ala dak suntem acolo…
luca mi s pare un nume frumos 🙂
septembrie 15, 2007 la 10:23 pm
notalent369
aoleeeeu..carcotaselor!!!!se iubesc si cu bobite si cu gropite, si cu urechi stranii…se iubesc.isi iubesc si defectele.cause that’s love…sinceritate sa aiba, si in rest!…
septembrie 16, 2007 la 7:08 am
peculiarme
Eu cred ca vor sa faca sex. Unde vezi tu dragoste? Nu exista asa ceva.:)
septembrie 16, 2007 la 7:14 am
Danutz
bravos
septembrie 16, 2007 la 8:55 am
notalent369
aoleeeu….parpastiosilor.da, SEX,and lots of it…dar POATE si dragoste.
septembrie 16, 2007 la 12:48 pm
SarcasticDog
‘La 30 ani, sa nu-ti lipseasca nimic’-visezi frumos,prea frumos…
septembrie 16, 2007 la 12:50 pm
notalent369
da ma da, stiu…
septembrie 17, 2007 la 12:10 am
SarcasticDog
frumos post.
toti visam la asa ceva.in final,o sa ne multumim cu ceea ce avem.
septembrie 17, 2007 la 9:52 am
notalent369
de asta ma tem si eu.ca o sa ma multumesc.de aici reiese ca nu sunt un om ambitios,spre rusinea mea.mi se pare f nasol „Sa te multumesti”. ar trebui sa vrem f tare ceva, si sa ne zbatem ptr asta,nu?!
septembrie 17, 2007 la 10:15 am
SarcasticDog
si daca nu reusim?
septembrie 17, 2007 la 10:17 am
notalent369
of, ce pesimit esti azi. nu stiu, picam in depresie si ajungem sa ne sinucidem. does that work for you?
septembrie 17, 2007 la 10:19 am
SarcasticDog
nope.e prea las gestul.frumusetea vietii sta in lupta.chiar daca nu reusesti macar mori stiind ca ai incercat.(is more fun anyway)
septembrie 17, 2007 la 10:20 am
notalent369
that was a nice twist! bravo!:)
septembrie 17, 2007 la 11:05 am
SarcasticDog
povestea celor care reusesc e frumoasa,povestea celor care nu reusesc e si mai frumoasa numai ca nu are cine s-o spuna.
septembrie 17, 2007 la 11:08 am
notalent369
:)so true. mi-ar placea sa aud povestile celor care esueaza.oricum, ai mai multe de invatat din greselile unora, decat din succesele altora. e mai usor sa eviti greselile, daca ti se spune care sunt.
septembrie 17, 2007 la 11:12 am
SarcasticDog
take a walk in Belu.de ai stii cate povesti sunt acolo…paradoxal,toti au esuat.
septembrie 17, 2007 la 11:15 am
notalent369
but they didn’t live to tell the tale, now did they?!
septembrie 17, 2007 la 11:17 am
SarcasticDog
citeste pe cruci (e mai pe scurt intr-adevar)
septembrie 17, 2007 la 11:18 am
notalent369
hahahhahahahahahaha!!!!!!!!!!!!da,the short version..of a lifetime.aoleu, ma intristez acum.
septembrie 17, 2007 la 11:37 am
SarcasticDog
gata cu chat-ul.urmeaza reclamatiile.
septembrie 17, 2007 la 11:38 am
notalent369
nu ma prea intereseaza. e blogu meu.
septembrie 17, 2007 la 11:41 am
SarcasticDog
ar trebui.altfel ramanem numai noi doi.
septembrie 17, 2007 la 11:43 am
notalent369
cine vrea sa citeasca, e binevenit. la fel si cine vrea sa comenteze. portile blogului meu sunt mereu dechise. carcotasii pot sa ramana pe dinafara.
septembrie 19, 2007 la 7:08 pm
dragos2p
simplu si adevatat
septembrie 26, 2007 la 1:16 am
silvia
chiar ca no-talent!!!
iunie 15, 2017 la 11:59 am
Vis indeplinit | life in loops
[…] Candva, mai exact acum 10 ani, mi-am scris o scrisoare. Voiam sa o citesc astazi: https://notalent369.wordpress.com/2007/09/14/scrisoare-din-trecut/ […]