Bucuresti-Constanta in 2,5 ore. CD-ul de drum cu melodiile binecunoscute. O familie emotionata cu bratele deschise si 3 caini…speciali. Surpriza serii. Emotii si multe intrebari care in sfarsit isi gaseau raspunsul. Pantofi cu toc si procesul de acomodare. Cateva randuri de Bailey’s si cateva poze nereusite. Rasete cu lacrimi, dupa cum se astepta toata lumea. Unul din cei trei pitici a descoperit tequillaaaa. Ceilalti doi, soptitul la ureche.

Punct si de la capat. O dimineata cu mult soare si miros de cafea. Mamaia cea batrana care mereu isi asteapta musafirii cu drag. Nisipul fin ca zaharul tos iar marea linistita si limpede. A urmat parcul fara banci si fara copaci, 2 gargarite incapatanate si mai multe cuvinte soptite. Am invatat cum e sa fii turist in luna februarie, am fost plimbata, rasfatata si ..imbratisata- astia stiu sa-ti valorifice potentialul turistic, nu gluma! Club cu miros…neplacut, cu vagoane si locomotive, cu barbatii imbracati in alb si vesta neagra. Club pentru pipite si italieni, care totusi era frumos decorat. Deja cunoscutul procedeu: intra trio-ul, se goleste clubul. Plimbari nocturne, alte soapte, o cravata ratacita, o scara catre nicaieri, 2 vanatai si un rasarit ratat in stil mare. Chicoteli si imbratisarile mele preferate.

2 ore de somn si de la capat. O faleza plina de romantici. Un Casino in paragina care asteapta sa fie resuscitat. Un acordeon in surdina. Locuri cunoscute doar de indragostiti. Bagaje la pachet si drumul de 2,5 ore inapoi spre Bucuresti, care a trecut cu multe glumite si multe rasete.

Overall, a road-trip to remember 😀

p.s. pozele sunt facute cu un aparat cu 6 megapixeli, not mine.