Pause. Vreau un buton „pause” pe care sa apas exact in momentul asta. Vreau sa ramana toate asa, ca in clipa asta. Vreau ma bucur de azi si de tot ce am azi. Daca iau degetul de pe „pause”, imi pot scapa lucrurile de sub control…

Cum ar fi sa avem o serie de butoane pe care sa le putem folosi pentru a controla momentele prin care trecem? Cum ar fi sa dau delete unor amintiri dureroase?…Si daca as putea, oare as alege sa o fac?..Sau as zice ca am de invatat pana si din neplacerile vietii? Sau e si asta un mit? Cand mi-ar fi lumea mai draga, ar fi perfect sa dau pause, sa pastrez bucuriile pana sa o ia la vale…pana sa-si piarda din farmec. Sau atunci cand deja ajungi in punctul de saturatie, cand nu mai rezisti, cand te urci pe pereti…sa apesi pe „stop” si cu asta sa se incheie balciul. Perfect. Nu?!