In liceu am avut parte de multe nopti prin cluburi. Nu am fost „clubberita” in sensul ca nu cunosc toate cluburile din Bucuresti, dar ieseam in fiecare weekend cu prietenii si ne simteam bine pana dimineata. O faceam pentru ca imi placea. Imi placea sa dansez si sa socializez…sa ma intalnesc cu oamenii peste care dadeam numai in locurile alea, dar pe care ii salutam de parca am fii fost prieteni de cand lumea. La un moment dat, iesirile astea devenisera rutina si ca sa o sparg, am incercat sa mai schimb locurile…a mers un timp.

Acum incep sa pierd gustul iesirilor saptamanale in cluburi. In primul rand, imi este foarte greu sa gasesc un loc in care sa-mi placa muzica, sa-mi placa oamenii, iar preturile sa nu fie prea piperate. Pe langa asta, parca s-a dus din farmec…ma uit uneori la pustii care ies azi in oras…o fac numai ca sa bea si sa uite de ei. That’s not me. In caz ca am fost vreodata asa, not anymore. Poate e o faza de rebeliune prin care trebuie sa treaca orice liceean care se respecta. 

Parca ma distrez mai tare la un suc/bere/cafea tarzie, la o terasa cu vedere la trecatori, glumind cu prietenii. Eventual o seara in-doors, cu un joc de remi sau mai stiu eu ce joc de societate..poate un twister. Sunt lucruri marunte, care leaga prietenii, care sunt la fel, poate chiar mai distractive decat zgomotul unui club, depinzand evident de starea pe care o ai…Le poti face pe toate, de ce nu?!

In sau Out…cred ca  e important sa socializezi, sa discuti, sa cunosti oameni noi,eventual…Deci daca sunteti deprimati si nu vreti decat sa vegetati, eu va sfatuiesc sa faceti un dus, sa dati cateva telefoane si sa iesiti cu niste prieteni. Va ridica ei moralul.