enjoy_co.jpg 

Mereu mi-au placut artele si artistii. Mi se pare ca au ceva cu totul special, ceva ce imi doresc si dupa care tanjesc. Poate aerul de libertate, de nonsalanta…spiritul boem.

Artistii care mie imi plac, sunt cei modesti. Cei care nu se considera artisti. Cei care fac totul din pasiune, carora le vine natural sa picteze, scrie, sa joace pe o scena…Cei care au fost nascuti pentru a face aceasta meserie. Pentru ca arta lor, le devine meserie. Imi place sa vad o actrita, dupa piesa de teatru, intrebandu-si prietenii veniti sa o vada, „cum a fost? a fost ok?v-a placut?..da..stiu..m-am incurcat acolo.a fost ingrozitor!”. Imi place sa aud un scriitor spunand ca ultima lui carte i-a dat batai de cap…ca a trebuit sa se documenteze la fata locului, in Paris. Imi place sa imi aud amicul de la conservator spunandu-mi ca a fost apreciat la festivaluri din strainatate. Imi plac toate astea…

In schimb, nu imi plac neintelesii care se cred artisti dupa ce le-a aparut un articol intr-un ziar, sau dupa ce s-au vazut o data la TV. Nu suport oamenii astia, care isi acorda importanta. Asa ca ii evit pe cat posibil. Ce sens are sa stau langa persoane care ma agita si enerveaza?!..

Prefer boemii modesti:)