love_tags.jpg 

Daca intr-o zi,pe drumul vostru spre serviciu, scoala sau pur si simplu cand va plimbati, priviti cu atentie cladirile pe langa care treceti, sunt convinsa ca veti observa acelasi lucru ca si mine: X inimioara Y…sau X+Y=LOVE.

Ma uitam pe afisul filmului „legaturi bolnavicioase”,pe care scrie exact asa: „Sandu loves Kiki” si „Kiki+Alex” . Mai scrie si urmatorul lucru: ” iubirea lasa urme”. Incepusem sa ma intreb de cand a inceput lumea sa isi arate sentimentele la vedere, pe pereti, trotuare, autobuze, WCuri ecologice, sau scoarta copacilor,  cu marker, sprayuri cu vopsea, creta, pixuri sau obiecte ascutite. De ce li se pare unora firesc sa-si scrijeleasca numele,alaturi de al persoanei iubite, intr-un copac…Inteleg perfect ca atunci cand esti indragostit vrei sa afle o lume intreaga, dar faptul ca-ti lasi prenumele intr-un loc expus public, nu cred ca-ti aduce vreo satisfactie. Ce s-a intamplat cu biletelele de dragoste? Cand au fost inlocuite cu asa ceva? Cred ca mi-ar placea sa primesc un biletel pe care sa scrie ” Diana+X=LOVE „, poate pentru ca mereu mi-au placut gesturile mici, dar incarcate cu semnificatii. Si din moment ce biletelul ar fi numai pentru ochii mei, cred ca asta l-ar face mult mai special. Daca ar fi scris pe un perete, la Universitate, for anyone to see…si-ar pierde din valoare, ochiul s-ar obisnui cu mesajul asta si cu timpul nu ar mai semnifica mare lucru. Dar daca ar fi scris pe un post-it, impachetat bine in portofelul meu, atunci ar fi cu totul deosebit!

Inteleg jocul de cuvinte al celor care au conceput afisul filmului ” leagaturi bolnavicioase” si imi place…”iubirea lasa urme”..adevarat! Dar cand vorbim la propriu, urmele as prefera sa fie numai pentru mine-hmmm…sunt egoista?